Blogul lui Ovidiu Gherasim-Proca

Ideologia Facebook

Posted in Cu adevărat important by Ovidiu on 20 November 2010

Facebook are propria sa ideologie. Vă surprinde? Nu ar trebui. Facebook reprezintă un caz exemplar de manipulare simbolică. Cazul ilustrează perfect caracterul insidios al gândurilor şi cuvintelor pe care cineva le aşează în aşa fel încât să ascundă ceea ce este evident. Cum poţi să-ţi dai seama de prezenţa unei astfel de ideologii? În primul rând datorită criticilor curioase pe care le primeşte. În cazul ideologiei, pentru că eşti în principiu sub puterea ei, descrierea faptelor nu îţi va spune nimic, nu îţi arată mare lucru despre felul în care eşti chiar tu influenţat în mod inconştient. Reacţiile celorlalţi însă, pozitive sau negative, oricum ar fi, ar putea să indice câte ceva. Printre ele reacţiile reflexive sunt revelatorul cel mai puternic. Atunci când întâlnesc o anomalie critică, vreo obiecţie care îmi pare fără sens, vreo negare ciudată, sunt sigur că mă găsesc în preajma unei distorsiuni majore a continuum-ului cognitiv-lingvistic ce formează lumea de simboluri în care ne mişcăm fără încetare.

Spaţiul în care trăim nu este populat doar de fiinţe şi lucruri. Cuvintele şi ideile ne stau alături pretutindeni, ne îndrumă, ne ghidează privirea sau ne acoperă ochii. Cuvintele şi lucrurile, chiar dacă nu au o ordine geometrică, bazată pe simetrii şi reguli rigide, se cheamă unele pe altele, se leagă şi se dezleagă în fel şi chip, într-o succesiune al cărui sens, în cazul în care eşti suficient de atent sau ai o inimă trează, îl poţi pricepe. În interiorul ritmului acestuia e imposibil să nu sesizezi distorsiunile simbolice majore.

Ei, la un moment dat, mi-a fost dat să ascult o conversaţie critică despre Facebook în care unul dintre interlocutori se întrecea pe sine în a deplânge influenţa negativă a acestui site. Argumentul cel mai frapant era acela că Facebook nu numai că ne iroseşte timpul şi energia, dar distruge însăşi ideea de prietenie. Câţi prieteni poţi avea? Mult mai puţin decât în cifrele cu care se laudă unii utilizatori. Până şi Facebook nu acceptă ideea că ai avea mai mult de 5000 de prieteni. Altcineva, un profesor, spunea că nu poate fă fie prieten pe Facebook cu studenţii săi decât poate atunci când vor ajunge la o oarecare maturitate intelectuală, devenind eventual doctoranzi [sic!].

E limpede că cel ce crede că atunci când doi oameni apasă câte un buton pe un site de socializare online devin prieteni nu crede suficient în prietenie, sau cel puţin e incapabil să stabilească sensul cuvintelor în funcţie de context. La fel şi cel care crede că contul de Facebook este unul privat, pe care îl controlezi şi unde poţi împărtăşi liber multe informaţii despre viaţa ta personală. Nimic mai fals, dar acesta e lucrul pe care Facebook vrea să te facă să-l crezi. Modelul economic al sitului se bazează pe analiza informaţiilor pentru valorificarea lor în scopuri comerciale. Cu cât spui mai mult, cu atât mai bine. Cineva va avea grijă să se folosească de tine în modul cel mai profitabil cu putinţă. Aşa că ar trebui să crezi că e firesc să fii prieten pe Facebook doar cu oameni pe care îi cunoşti în realitate (dacă nu, Facebook te ia la întrebări şi te avertizează cu sancţiuni drastice). De ce apar mesajele de avertizare atunci când ai de-a face cu utilizatori ce se apropie de 5000 de “prieteni”? Pentru că e costisitor ca firma să-ţi gestioneze ţie mesajele supraabundente şi conexiunile întâmplătoare. Link-urile costă bani. În afară de cazul în care spun totul despre viaţa ta şi a cunoscuţilor tăi, aşadar vor genera profit, nimeni nu are interesul să le plătească. Nimeni dintre cei ce ţin într-adevăr la viaţa lor privată nu ar trebui să fie pe Facebook.

Nu s-ar putea spune însă că cei ce ţin la ideea clasică de prietenie nu ar trebui să fie acolo. Facebook vrea să te convingă să-ţi aduci cunoscuţii şi prietenii în prejmă, să-i faci să vorbească despre ei şi despre tine, să vorbeşti sincer despre ei şi despre tine. Însă a exersa spiritul generos al prieteniei cu oricine nu e  niciodată un lucru rău. Prietenia pe Facebook este o formă legitimă şi acceptabilă de prietenie, nu o degradare a ei. Prietenia, ca orice relaţie socială, are multiple înfăţişări, gradaţii şi variante. Nu poţi considera că Facebook foloseşte un asemenea cuvânt în mod nejustificat. Ai motive serioase să fii prieten cu multă lume pe Facebook cu condiţia să nu consideri că te găseşti într-un loc privat. Până la urmă, prietenia se manifestă într-un fel între patru ochi şi altfel la tribuna publică. De asemenea, e de bun simţ ca toţi utilizatorii să afle şi să accepte că aşa stau lucrurile ca o condiţie etică a prezenţei lor pe acest site. Încet, încet, aceeaşi conduită devine recomandabilă pentru tot ceea ce faci în spaţiul deschis al reţelelor digitale.

Nu în ultimul rând, aşa cum descoperi cu adevărat ce implică egalitatea, drepturile sau libertăţile fundamentale, relaţiile economice, ierarhiile sociale, etc. abia după ce înţelegi ideologiile mai mult sau mai puţin oficiale vehiculate în jurul tău, poate că vei înţelege mai bine prietenia după ce pricepi ideologia promovată de Facebook.

Bookmark and Share

Advertisements

Comments Off on Ideologia Facebook